Egipt – Invincibilul, piramidele si Valea Regilor

Seara la Cairo

O data cu lasarea serii, la Cairo, cele doua maluri ale Nilului sunt impanzite de grupuri de adolescenti. Gasti de baieti, perechi de indragostiti sau grupuri de cate 2-3 fete singure stau pe faleze si in gradini, asezate pe presuri colorate. Beau suc karkardy sau limonada si rontaie seminte, fistic, alune prajite ori diverse sortimente de baclava (in Egipt exista peste 500), preparate de vanzatorii ambulanti care-si plimba carucioarele cu bunataturi in susul si-n josul marelui fluviu.

• Aşezările de la capătul lumii
• TOP 10 locuri cu reputatie paranormala

Desi mi-am lasat barba si m-am tuns scurt pentru aceasta calatorie, iar hainele mele nu ies prin nimic in evidenta fata de cele ale tinerilor egipteni, imediat ce parasesc hotelul sunt identificat drept strain si tratat ca atare: toti isi atintesc curiosi privirile asupra mea. Unii comenteaza, altii ma arata cu degetul, copiii mici rad si alearga in jurul meu.

Foarte, foarte multi tineri ma saluta insa prietenos, in engleza sau in araba: Misaa’ el-kheer! A-h-lan! (Buna seara! Bine ai venit!). Un vant cald adie printre palmieri si ficusi, florile din parcuri miros dulce, iar pe Nil navigheaza o multime de felucca, iahturi si vaporase de agrement. Trec pe langa doua fete – una dintre ele mi se pare deosebit de frumoasa: are ochi mari, verzi, conturati cu mult negru, si pielea maslinie, iar capul ii este acoperit doar de un batic alb, indice social al faptului ca este nemaritata.

Aud in urma mea o incantatie: La’a, la’a, la’a, lu, lu, lu! si, in timp ce merg inainte, o ingan si eu pe fata: Lu, lu, lu! (Mai tarziu, aveam sa aflu ca acest joc de cuvinte inseamna ceva de genul: Nu, nu, nu! Da, da, da!). Fata chicoteste, izbucneste in ras, iar apoi, spre totala mea surprindere, ma opreste si ma invita sa stau cu ea pe pres. Aflu ca se numeste Manal, are 17 ani si urmeaza sa studieze la Universitatea Americana din Cairo. In timp ce bem o limonada, Manal imi spune povestea orasului.

Steaua lui Al-Muez

Spre sfarsitul secolului X d.Hr., in tribul fatimizilor s-a ridicat un puternic si charismatic print siit, Al-Muez Ledin-Allah (Cel Dreptcredincios intru Dumnezeu), descendent direct al Profetului, prin fiica acestuia, Fatima. In anul 969, dupa ce cucereste Tunisia, Al-Muez isi trimite cel mai bun prieten, pe generalul Gawhar (Bijuteria), un fost sclav sicilian convertit la Islam, sa cucereasca Egiptul.

Campania fulgeratoare a lui Gawhar este incununata de succes, iar pe 5 august 969, dupa victoria finala, generalul isi stabileste tabara intr-un mic orasel, Al-Mansureya, si-l invita pe print sa-si viziteze noile pamanturi. Legenda spune ca o puternica furtuna de nisip i-a ridicat la ceruri pe toti soldatii din escorta printului, in vreme ce acesta calatorea spre Gawhar, iar Al-Muez, desi a scapat miraculos, s-a ratacit in desert. In cele din urma, insa, a gasit drumul spre Al-Mansureya, orientandu-se dupa o stea calatoare.

Cand a ajuns in tabara sicilianului, s-a dus la intelepti si i-a intrebat care este numele acelei stele. Acestia i-au raspuns: Al-Qahira (Invingatorul), iar de atunci numele orasului a devenit Cairo. S-a lasat noaptea. Nilul este strabatut acum de o multime de vapoare-restaurant de lux, cu doua-trei etaje, cu petreceri opulente, cu dansatoare din buric, cu circari si cu formatii de muzica traditionala. Pentru Manal este tarziu, asadar ii multumesc pentru poveste (Shok-ran!), iar ea imi zambeste si-mi spune Maa salaama! (La revedere!).

Astazi, Invingatorul este o metropola imensa, un melanj izbitor intre mult exotism si multa mizerie. Cladiri de peste 40 de etaje, unele luxoase, moderne, altele mai vechi, rasar printre casute traditionale, moschei si cosmelii din chirpici; traficul este un infern total si un candid muzeu live al evolutiei auto din anii ’50 ai secolului trecut pana in prezent. Cea mai grava problema a orasului Cairo este insa suprapopularea – sute de hectare de pamant arabil, mai valoros decat aurul intr-o tara cu 70 de milioane de locuitori si cu peste 90% din teritoriu devenit desert, au fost cotropite de blocuri. Blocuri uriase, maronii, mare parte dintre ele neterminate, desi locuite, care au ajuns sa se apropie pana la o aruncatura de bat de platoul Gizeh.

FACTS

• Cairo. Este cea mai mare capitala a lumii arabe si a doua din lume: 17 milioane de locuitori inregistrati la recensamantul din 2004. Se estimeaza ca numarul real al rezidentilor este astazi de 21 de milioane. De asemenea, in mod frecvent, in timpul pranzului, in oras se afla peste 25 de milioane de suflete. 

  

• Corabia solara. A fost descoperita in anul 1954, intr-o catacomba aflata la cateva zeci de metri de Marea Piramida. In aceasta corabie de lemn, lunga de 43 de metri, a fost transportat pe Nil trupul lui Kufu (Keops), in timpul ceremoniei funerare. A fost ingropata atat de aproape de mormantul faraonului pentru ca, in momentul in care Kufu se va trezi din morti, sa poata „naviga“ cu usurinta spre Ceruri. 

  

• Cate piramide sunt, de fapt, in Egipt? In Antichitate se pare ca existau peste 300. Astazi, daca luam in considerare si ruinele, mai sunt 80. Totusi, nu toate piramidele antice s-au naruit. Imagini recente din satelit indica faptul ca in N-E desertului Abydos, la 90 m adancime, se afla ingropata in nisip o mare piramida. Si pe platoul Gizeh inca sunt acoperite de nisip 3 piramide mai mici.

  

Ce vizitam in Cairo?

• Platoul de la Gizeh si Sfinxul – Marea Piramida a lui Keops este singurul monument in picioare din cele 7 minuni ale lumii antice;
• Midan Tahrir, Muzeul de Istorie – aici vei intalni cea mai bogata colectie de artefacte egiptene antice din lume;
• Parcul Al-Azhar si Citadela – situata in partea islamica a orasului, este un imens castel construit de Saladin
• Moscheile Al-Azhar Mosque si Ibn Tulun, Muzeul Coptic si zona comerciala Khan El Khalily

Beduini si piramide

Aveam sa ajung pe platoul de la Gizeh (Giza) dupa o densa conferinta de presa, in fapt o veritabila lectie de istorie si arheologie predata de Zahi Hawass, secretarul general al Consiliului Suprem pentru Antichitati al Egiptului, si de Sydney Soussa, vicepresedinte executiv al National Geographic Channels International.

Printre altele, am aflat ca, dupa prima jumatate a secolului XX, marcata de febra descoperirilor (un fel de a spune descoperiri, pentru ca, in fapt, majoritatea arheologilor europeni si americani mai degraba au jefuit siturile arheologice decat le-au cercetat), care a dus la popularizarea mondiala a stravechii civilizatii egiptene, arabii au constientizat ce comori sunt ingropate sub picioarele lor, in nisipuri.

Prin urmare, au inceput sa trateze Egiptul antic ca pe o mostenire proprie – de pe urma careia doresc sa scoata bani. Multi. Am trait sentimente contradictorii in momentul in care am ajuns in fata Marii Piramide a lui Kufu (Keops). Imi venea sa mangai si sa sarut fiecare piatra in parte, insa nu am putut sa nu bag de seama ca Gizeh a ajuns o ruina, departe de imaginea magnifica pe care mi-o facusem despre ea din fotografii si documentare.

Chiar celebrul Sfinx este puternic „desfigurat“; Hawass mi-a spus ca „are cancer“, iar daca nu va fi restaurat de urgenta, in 10-15 ani se va narui complet. Am avut prilejul sa intru in piramida lui Khafre (Chephren), care in poze apare intotdeauna ca fiind cea mai inalta dintre toate. Este o simpla iluzie optica, datorata faptului ca piramida a fost construita pe o colina. Printr-un tunel ingust si intunecat, de 1/1 metri, cobori, mergand ca piticul, vreme de zece minute, pana ajungi intr-o mica incapere din care pornesc alte doua astfel de culoare. Unul duce catre Camera Reginei, dar este blocat.

Celalalt conduce la Camera Regelui – un cub de 10/10 metri, in care se afla un sarcofag din piatra. Aerul este cald, greu – impreuna cu ceilalti temerari care nu au abandonat, ma uit in sarcofagul gol si pe peretii de un cenusiu mat. Custodele beduin care ne-a calauzit tipa din toti rarunchii: „Aici s-a odihnit regele Khafre!“, cere cativa banuti, apoi ne conduce inapoi la lumina.

Pornesc apoi intr-o expeditie, pe camila, spre o oaza din desert. Ajung intr-un satuc darapanat, la vreo ora si ceva de galop prin nisipul fierbinte. Suntem intampinati de seful comunitatii, ii spun ca sunt roman, imi zambeste larg, rade si exclama entuziasmat: Oh! Hagi! Hagi! Hagi!
 

FACTS

Cat de vechi este Sfinxul?

• Care-i misterul? Majoritatea egiptologilor cred ca Sfinxul dateaza din timpul domniei faraonului Menkaure (2532-2503 i.Hr. cel de-al treilea conducator ingropat pe platoul de la Gizeh, dupa Khufu si Khafre) si ca trasaturile faciale ale imensei statui le-ar reproduce pe ale faraonului. Problema e ca trunchiul Sfinxului, realizat din calcar, este mult mai erodat din cauza vremii (cel mai probabil din pricina precipitatiilor) decat capul sau.

  

• De ce e vremea importanta? Multi geologi si climatologi sustin faptul ca in Egipt, in timpul Vechiului Regat (2650-2134 i.Hr.), vremea era asemanatoare cu cea din zilele noastre, prin urmare nu existau precipatii abundente. In schimb, cu un mileniu inainte, Egiptul ar fi fost destul de des udat de ploi torentiale, capabile sa erodeze calcarul. Desigur, exista si sceptici care spun ca Sfinxul este desfigurat din cauza firelor de nisip purtate de vant. Insa majoritatea geologilor resping aceasta ipoteza.

  

• Mai sunt si alte teorii? Cei mai entuziasti egiptologi, printre care si geologul Colin Reader, de la Manchester Ancient Egypt Society din Marea Britanie, cred ca Sfinxul a fost construit pe platoul de la Gizeh inaintea Marilor Piramide. Mai mult, tocmai Sfinxul ar fi reprezentat motivul pentru care piramidele ar fi fost ridicate aici.

• OK, dar care este adevarul? Greu de spus! Cel mai probabil, insa, ipoteza lui Reader este adevarata: faraonul Menkaure a consolidat o structura preexistenta si a schimbat capul Sfinxului.

  

In apus, la Valea Regilor

La Luxor, ingemanarea dintre lumea araba si cea egipteana este totala. Pe de o parte, oraselul este unul tipic arabesc, cu case micute, de maximum doua nivele, dar si cu hoteluri si pensiuni luxoase, cu gradini exotice. Transportul terestru se face, in special, pe magarusi si pe camile; cel pe Nil – cu diverse ambarcatiuni. Pe de alta parte, aici se afla templele Karnak si Luxor si tot aici se intind Valea Regilor si Valea Reginelor, mai bine de 90% dintre locuitori traind de pe urma turismului.

Bazaruri, mini-magazine si buticuri sau simpli comercianti stradali te asalteaza cu suveniruri: esarfe, robe, margele, statuete, papirusuri, lampi, brichete – toate marcate cu simboluri, hieroglife si imagini ce amintesc de vechiul Egipt. Cele doua mari temple, Karnak si Luxor, erau pe vremuri parti ale unui singur complex – probabil un centru religios imens, cel mai mare din lume.

Mare parte din structura lor – coloane, pereti intregi si statui – s-a pastrat pana in ziua de astazi, iar sub indrumarea unui ghid bun, poti trai o experienta unica de imersiune in viata religioasa a Egiptului din urma cu 3.500 de ani. A doua experienta fascinanta pe care o poti trai la Luxor este vizitarea locului de veci al conducatorilor Noului Regat al Egiptului (cca.1550-1070 i.Hr).

Situata in plin desert, Valea Regilor gazduieste peste 80 de morminte, inclusiv pe ale unora dintre cei mai mari faraoni: Thutmosis al III-lea, cunoscut drept Napoleon-ul Egiptului Antic, sub care civilizatia egipteana a atins apogeul, Amenhotep al III-lea, uimitorul rege-soare, care a initiat cultul monoteist al lui Amon-Ra, Seti I si fiul si succesorul acestuia, Ramses al III-lea, care este mai bine cunoscut drept Ramses cel Mare si, bineinteles, celebrul Tutankamon.

FACTS

Orasul viilor si orasul mortilor

• Cel mai important centru religios si politic al Egiptului intre 2100 si 750 i.Hr. purta in limba egipteana numele de Waset, insa este mult mai cunoscut ca Orasul celor o mie de porti sau Thebai (Theba), cum l-a botezat Homer. 

• Theba era impartita in doua: Orasul Viilor, la est de Nil, unde rasare Soarele si se afla pamant arabil (pe care egiptenii au construit cladiri uriase de piatra, printre care complexul Karnak) si Orasul Mortilor, la vest de Nil, unde apune Soarele, in desert, in Valea Regilor. 

  

• In timpul domniei lui Ramses al III-lea, in Theba a inflorit ceea ce multi istorici ai religiilor considera a fi prima forma de monoteism din lume: cultul lui Amon-Ra, Zeul Suprem. 

• Numele modern al orasului a fost dat de arabi, care au fost atat de impresionati de palatele Waset-ului, incat l-au numit Luxor, adica Orasul Palatelor.

Ce vizitam in Luxor?

• Valea Regilor – vei avea nevoie de cel putin 2 zile, daca vrei sa descoperi pe indelete fiecare mormant care este ascuns aici.
• Complexul de temple Luxor si Karnak – numele antic al complexului era Ipet-isut, care s-ar putea talmaci prin Cel mai sacru loc din lume. Karnak era considerat a fi Casa Zeilor; numai preotii, in timpul ritualurilor, aveau voie sa patrunda aici.
• Complexul Medinet Habu – locul in care a aparut prima religie monoteista cunoscuta a lumii – cultul lui Amon-Ra.

Codul lui Zahi Hawass

Zahi Hawass, arheolog, secretar general al Consiliului Suprem pentru Antichitati al Egiptului, director al operatiunilor de excavare de la piramidele Gizeh, text in exclusivitate pentru Descopera.ro

"In 2001, cand am acceptat functia de custode al tuturor antichitatilor din Egipt, mi-am propus trei obiective.

Primul a fost acela de a transforma muzeele din camari in care este depozitat trecutul, in mijloace de promovare a educatiei si a culturii. Al doilea obiectiv viza securizarea si restaurarea siturilor arheologice, concomitent cu readucerea in tara a tuturor artefactelor furate de aici de-a lungul anilor. Totodata, am retras licenta arheologilor amatori – peste 200 – care venisera in Egipt doar pentru a castiga celebritate si bani, dar habar nu aveau sa sape.

Nu in ultimul rand, am vrut sa-i fac pe egipteni constienti de nepretuita mostenire ai carei beneficiari sunt. In urma cu treizeci de ani, m-am indragostit de o fata. In momentul in care am avut curajul sa-i vorbesc si i-am spus ca sunt arheolog, ea m-a intrebat: „Ce e aia?“. Astazi sunt privit ca un movie star – cand trec pe strada, copiii se opresc din jucat fotbal si ma intreaba ce-am mai descoperit. Egiptenii s-au indragostit de trecutul lor si au devenit mandri de el. Atractia irezistibila pe care o exercita la nivel mondial civilizatia egipteana antica se explica mai ales prin misterul piramidelor: cine, cum si de ce a construit prima piramida? Nici astazi nu avem un raspuns clar la aceste intrebari.

Apoi, uitati-va la mastile si la picturile din temple si din morminte: chipurile vechilor egipteni vrajesc inima oricui, sunt in acelasi timp perfecte si magice, de parca fiecare individ in parte ar pastra, codificat si comprimat in trasaturile fetei sale, misterul intregii civilizatii. Informatiile pretioase pe care le-am obtinut in urma scanarii tomografice computerizate (TC) a mumiei lui Tutankamon m-au determinat sa initiez un vast program, care se va desfasura pe parcursul urmatorilor doi ani si in cadrul caruia voi utiliza aceasta tehnologie la analizarea celor mai importante mumii – aproximativ 6.000 – descoperite pana acum. Astfel, vom putea reconstitui fidel chipurile si modul de viata ale vechilor egipteni si vom intelege la un nivel mult mai profund societatea egipteana antica.

Prima figura pe care am refacut-o prin scanarea TC este a lui Tutankamon. Mumia baiatului-rege a fost realmente desfigurata, fiind profanata de Howard Carter, care a descoperit-o in 1922. Cand a deschis sarcofagul, Carter a observat ca masca de aur a faraonului, care cantarea in jur de un kilogram, era lipita de fata si de pieptul mumiei. El a incercat sa scoata masca pe loc, dar i-a fost imposibil. Doua zile mai tarziu, dupa ce mumia a fost scoasa la lumina zilei si tratata cu diverse solutii – fara nici un rezultat –, Carter a decis pur si simplu sa incerce sa desprinda masca ajutandu-se de un cutit. Iata de ce, astazi, mumia lui Tutankamon se afla intr-o stare de deteriorare mai avansata decat toate mumiile descoperite vreodata in Egipt.

Chipul adevarat al baiatului-rege, alaturi de cele ale altor mumii, va fi expus intr-o sala speciala, pe care o construim acum in Muzeul de Arheologie din Cairo. Acolo vom amplasa si un cinematograf tridimensional, sponsorizat de National Geographic Channel. Oamenii vor putea viziona documentare 3D, care le vor dezvalui chipurile adevarate ale vechilor egipteni – vor vedea persoana, nu mumia. Dupa ce voi realiza acest proiect, doresc sa readuc pentru totdeauna absolut toate mumiile expuse astazi in muzee acolo unde le este locul, si anume in mormintele lor.

Fiecare arheolog cauta piatra filosofala – ceva care l-a fascinat tot timpul. Eu imi doresc sa gasesc camera funerara unde se odihneste marele Keops."

Sfaturi utile pentru calatoria in Egipt:
 

• In Egipt, practica bacsisului este oficiala; pentru un sejur de 8 zile, pregateste in plus 100 de euro sau 150 de USD; 

• din cauza temperaturilor extrem de ridicate, nu este recomandata vizitarea Egiptului in lunile de vara; 

• chiar si in timpul lunilor de primavara sau toamna, temperaturile sar frecvent de 35 de grade C, prin urmare nu pleca niciodata la plimbare fara palarie si ochelari de soare, haine lejere, deschise la culoare, crema de protectie si apa in rucsac; daca stai mai multa vreme in Egypt, nu ar fi rau sa-ti cumperi un costum traditional arabesc (unul de buna calitate costa in jur de 40 de euro – pret negociat);

  

• absolut peste tot vei fi asaltat permanent de comercianti stradali care vor sa-ti vanda ceva. Nu este o rusine sa-i refuzi sau sa nu-i bagi in seama. Daca-ti dau ceva in mana, pune obiectul cu pricina pe jos si pleaca mai departe; 

  

• daca vrei sa cumperi un produs sau un serviciu (de la banalele suveniruri la inchirierea unei camile), negociaza la sange – de obicei, pretul initial este de (cel putin) 2-3 ori mai mare decat cel pe care negustorul este dispus sa-l accepte; 

• in aceeasi ordine de idei, nu participa la sesiuni de shopping organizate de ghizi – acestia sunt intelesi cu patronii magazinelor si te vor duce in locuri in care nu vei gasi tocmai cele mai bune preturi; 

• nu participa nici la excursii optionale care presupun vizitarea unui centru de prelucrare a pielii, a papirusului sau a unei parfumerii – este pierdere de vreme, nu ai nimic interesant de vazut, iar preturile de aici sunt la fel de scumpe (sau chiar si mai si) decat cele ale acelorasi produse pe care le vei gasi pe strada sau in magazine; 

• intereseaza-te din timp care sunt zonele mai putin sigure din Cairo si nu te aventura pe acolo dupa apusul soarelui; Luxorul arata precum un sat de vacanta, extrem de pitoresc si suprapopulat – aici nu vei intalni cartiere periculoase; 

• mancarea egipteana este extrem de delicioasa si, spre deosebire de cea asiatica, este 100% compatibila cu stomacul european – cu toate acestea, nu-ti cumpara de mancare de pe strada (conditiile de igiena in care sunt preparate bucatele vandute de comerciantii ambulanti te vor umple de groaza), ci doar de la restaurante; 

  

• poti sa bei bere in voie – de altfel, multi istorici spun ca aceasta licoare a si fost inventata in Egiptul antic – marca locala, Stella (fara nicio legatura cu Stella Artois) este delicioasa. Bauturi spirtoase (teoretic, interzise) nu vei gasi decat in barurile hotelurilor internationale de 5 stele sau daca negociezi cu cine trebuie – in ambele cazuri, la niste preturi foarte piperate; 

  

• Atat la Cairo, cat si la Luxor este pacat sa nu faci mici croaziere, seara, la cina, pe Nil. Cu mai putin de 30 de euro de persoana ai asigurata masa, bautura si programul artistic. La Cairo poti alege dintr-o varietate de vapoare si vaporase; la Luxor incearca traditionalele ambarcatiuni cu panze – felucca.

  

CITESTE SI:

• Un imens complex de pesteri se afla sub piramidele egiptene
• Imagini extraordinare ale chipului unei preotese egiptene
• Inscriptii misterioase dezvaluie un Egipt Intunecat
• Artefact vechi de 3000 de ani, descoperit in Egipt
• A fost localizat mormantul lui Antoniu si Cleopatra